Nr. 888 | 30.10.2014 | Ziar fondat si condus de Cosmin Pigui
Versiune PDF Gorj Exclusiv

Primarul din Prigoria, stăpân peste 580 de oi şi 300 de capre

Autor: Ceuranu Irinel | 00:09, 31.10.2011 | 5,315 Vizualizari | 3 Comentarii

Edilul şef din comuna Prigoria, Emil Răgman, este fără doar şi poate un Becali la nivelul judeţului Gorj. Primarul cu cele mai multe oi şi capre, şeful administraţiei locale produce în lunile cele mai bune aproape două tone de brânză, tunde oile şi le vinde lâna cu zeci de milioane de lei vechi, iar de Paşti, mieii sunt cei care îl fac mândru că s-a apucat de oierit. Având un consum de motorină al utilajelor de un miliard de lei vechi în decursul a trei ani, Răgman a învăţat totul despre oi, iar subvenţia primită de la stat pentru fiecare cap de oaie şi hectar de teren îl ţine aproape de oierit, trecând repede de la costumul de primar la cojocul de cioban…

În urmă cu ani, edilul şef Emil Răgman, din Prigoria, avea în jur de 200 de oi pe care le creştea mai mult ca pe un hobby, spune el. Odată cu trecerea timpului, primarul a văzut însă că poate câştiga bani frumoşi de pe urma lor şi a investit. Rezultatele se văd, Răgman fiind considerat de localnici cel mai gospodar şi avut om din comună, singurul care are mai toate utilajele necesare desfăşurării unei agriculturi performante. Astfel, la stâna unde-şi adăposteşte mioarele, se pot vedea un excavator, o cifă, un buldozer, o remorcă, dar şi celelalte utilaje necesare la muncile agricole, toate acestea fiind cumpărate însă de-a lungul anilor. În acest caz, filozofia primarului este aceea că „un fermier trebuie să aibă toate utilajele necesare, începând de la culturile păioase, dar şi un buldo-excavator, pentru că dacă n-ai tractoare, utilaje, nu poţi să faci agricultură cu calul şi cu boul. Nu poţi să coseşti atâta fân, adică în jur de 8000 de baloţi, câţi am cosit acum”.

7000 lei tratamentul animalelor

Recent, edilul oier a construit o spălătorie pentru ovine şi caprine. Pentru realizarea acesteia a folosit nu mai puţin de 260 de saci de ciment, trecând peste această cheltuială dat fiind faptul că, spune el, „baia e necesară de cel puţin două ori, dar ar trebui făcută de patru ori pe an pentru bolile de piele”. Procedura este una simplă, în sensul că de pe unul din platourile de beton, un cioban aruncă animalul care apoi urcă scările, ajunge pe celălalt platou betonat, se scutură şi este aruncat în turmă. „Mai scapă câte una care scoate capul din cauza soluţiei, dar cu un surcel i se introduce capul în apă. O baie din asta te costă 2000 de lei tratamentul, adică soluţia. Asta pentru bolile de piele, dar trebuie tratate şi pentru bolile de interior. Când e timpul ploios se îmbolnăvesc de şchiop şi trebuie să le dai cu piatră vânătă, iar pentru interior le tratezi cu substanţe să nu apară cu panglici, sau gălbează care la oi îţi poate distruge efectivele. În total, doar tratamentele te duc la 7000 de lei”, spune primarul.

„Am luat vreo 4200 de lei numai pe lână”

Oieritul la scară mare aduce profit, lucru ştiut foarte bine de Emil Răgman pentru că, spune el, „oile dintotdeauna au fost cele mai productive, pentru că la oaie se vinde totul, chiar dacă lâna nu mai are aceeaşi căutare, dar ca să faci o afacere trebuie să pleci de la 250-300 de oi în sus”. Că tot a venit vorba de lână, edilul afirmă că „lâna am dat-o, la Sibiu, cu 2,2 lei kilogramul şi am luat vreo 4200 de lei numai pe lână”. Un rol important îl are însă laptele care este dat de animale, zice Răgman, „în funcţie de cum mănâncă, luna lui mai fiind cea mai productivă”.

În acea perioadă, edilul oier reuşeşte să producă în jur de două tone de brânză pe care o dă cu 10 lei per kilogram celor din Petroşani şi Bucureşti care vin şi o iau en-gross. Şi aici însă calitatea brânzei este cea care te face căutat sau nu. „Nu e chiar aşa uşor, pentru că depinde de cum faci brânza, adică o faci aşa cum trebuie şi nu introduci şi alte ingrediente, iar eu cum a scos laptele oaia şi capra aşa îl folosesc”, susţine primarul oier. La final însă mieii pot fi consideraţi asul din mâneca ciobanilor, dată fiind tradiţia cu preparatul mielului de Paşti. „Dacă ar fi să facem un calcul, mieii sunt cei care te scot din faliment, ei te echilibrează şi poţi să-ţi plăteşti ciobanii şi să rămâi şi cu bani”, mai adaugă Răgman.

„Cu cât muncesc mai mulţi în familie, cu atât e mai rentabil”

Pentru a avea avantaje financiare, fermierii trebuie să pună serios osul la muncă. „Nu e o meserie grea, dar e mult de muncă. Pe timp de vară, e mult mai greu. Ciobanul trebuie să se scoale la ora 4.00, să bage oile la strungă, să le mulgă, după care pleacă cu ele la câmp, iar bacia se apucă să închege laptele”, mai adaugă edilul. El însuşi pleacă primăvara, în timpul fătatului, direct la primărie, fiind nevoit să stea toată noaptea la stână ca să  supravegheze mieii. Pentru ca cei cinci ciobani cu carte de muncă să aibă unde să pască oile, primarul foloseşte 10 hectare de teren, suprafaţă deţinută fie în posesie, fie luată în arendă. O condiţie însă ca afacerea să fie una rentabilă este aceea a realizării în familie. „Cu cât muncesc mai mulţi în familie, cu atât e mai rentabil, pentru că altfel te costă toate celelalte munci”, adaugă Răgman.

„Cred că se mai poate trăi din muncă cinstită”

Munca şi timpul alocat creşterii animalelor îşi arată răsplata, Emil Răgman declarându-se mulţumit de câştig. „Fără subvenţia pe teren, de la oi îmi rămâne exact cât iau de la primărie într-un an de zile. 250-300 milioane sunt banii care rămân, anul ăsta a mers mai slab că am schimbat rasa, dar bani să câştigi fără să munceşti mai greu, trebuie să munceşti”, declară primarul oier. Acum, în stâna edilului se găsesc doar mioare, adică oi de doi ani, cu certificat şi agreate de Uniunea Europeană. În plus, primarul Răgman zice că nu are de gând să se oprească aici, fiind hotărât să ajungă până la 1500 de oi, pentru că atât îi permite terenul. La final, ar mai fi de spus că la stâna lui Răgman pot fi întâlniţi Amadeus şi Sabrina, cei doi ponei pentru care primarul a plătit câte 800 de euro de căciulă pentru ca şi copiii acestuia să prindă dragostea de animale.


iulian pughineanu | 15:29, 17.04.2012

buna ziua
asi vrea sa vb cu acesti primar sunt importante ptr mine sfaturile lui ptr ca vreau sa fac asta
cine intreaba de ce ii voi raspunde,ptr ca imi place si ptr ca asa cred eu ca merita sa faci bani
cu satisfactii
va rog sa ma ajutati cu un tel su un mail ptr contat
stima

baragau gabriel | 15:23, 05.01.2013

va plac oile mult e am deabea 5 oi si vreau sa le inmultesc

trante florian | 17:45, 19.01.2013

vreau sa cumpar capre si oi contactati-ma 0761580057

Spune-ti parerea!



Numele si prenumele:

Email:

Ultima ora

Editorial"Zic si eu, nu dau cu paru'!"

Udrea minte!


Autor: Cosmin Pigui


Aseară, Elena Udrea a ieșit în public și a afirmat că ea nu știe nimic despre cei nouă milioane de euro pe care soțul său, Dorin Cocoș, i-a primit mită și a folosit foarte des termenul de fost soț. Dacă eram Băsescu, dădeam drumul și la niște lacrimi, dar nefiind, n-am putut s-o cred. În primul rând, Udrea era soția lui Dori

Citeste tot articolul
00:00, 30.10.2014 | 126 Vizualizari | 0 Comentarii

Exclusiv

Fabrica de brichetare a CEO, furnizor pentru Dedeman


Autor: Liviu Capataru


Brichetele de cărbune realizate la fabrica pe care şi-o doresc şefii Complexului Energetic Oltenia ar putea încălzi locuinţele a mii de familii din România. Conducerea companiei analizează în această perioadă oferta depusă la licitaţia pentru fabrica de brichetare, iar şefii CE Oltenia vor ca produsele să fie vândute în mar

Citeste tot articolul
00:09, | 846 Vizualizari | 1 Comentariu

Foto Exclusiv

Foto Exclusiv

Dezvaluiri

„Prăpăd” eolian: CEO, cu 1.000 de MW sub energia „verde”


Autor: Cristi Popescu


Complexul Energetic Oltenia, ca de altfel mai toți producătorii tradiționali din țară, au fost striviți, pur și simplu, în ultimele zile ale acestei luni, de producția de energie eoliană. De pe 24 octombrie la prânz și până în noaptea de 27 octombrie, producția de energie eoliană nu a scăzut sub 2.000 de MW, mult peste Com

Citeste tot articolul
00:07, | 542 Vizualizari | 1 Comentariu

Social

Greenpeace, atac la APM Gorj


Autor: Liviu Capataru


Oficialii Greenpeace sunt din nou în război cu şefii complexului Energetic Oltenia, dar şi cu cei ai Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului. Ei acuză conducerea APM că „ţine partea poluatorului”, după incidentul de anul trecut din zona Submaidane, Turceni, când hectare întregi de teren au fost acoperite cu cenuşă. Re

Citeste tot articolul
00:00, | 132 Vizualizari | 0 Comentarii