Parlamentarul gorjean Mugurel Surupăceanu mizează în continuare pe noul judeţ ce ar avea drept capitală municipiul Târgu-Jiu. Deşi pare că zarurile au fost aruncate, iar jocurile deja făcute, deputatul crede în propunerea sa şi o susţine, considerând că „segmentarea hărţii administrativ teritoriale a României în 12 mari judeţe respectă principiul uniformităţii, înlocuind delimitările pe criterii istorice cu unele mai adecvate nevoilor actuale, bazate pe principii socio-economice”. În opinia lui Surupăceanu, „o astfel de adecvare uneşte Gorjul, Caraş-Severinul, Hunedoara şi Alba sub aceeaşi umbrelă, ţinând cont de posibilităţile de dezvoltare pe care o asemenea alăturare le presupune”.

Mai mult decât atât, gorjeanul din Camera Deputaţilor precizează că „aş atrage atenţia asupra Transalpinei (DN 67C), cea mai înaltă şosea din ţară, care face legătura între Gorj şi Alba şi care poate reprezenta, în eventualitatea unei perfecţionări a calităţii traficului, o atracţie şi o facilitate turistică de excepţie)”. Totodată, Surupăceanu mai atrage atenţia şi asupra Defileului Jiului care a încurajat în ultimii ani numeroase activităţi sportive pe axa Gorj-Hunedoara, precum şi asupra accesului la Dunăre oferit de Caraş-Severin, spre o bună distribuţie viitoare a fluxului turistic.

Turismul – şansa Gorjului

În opinia lui Mugurel Surupăceanu, „cu o zonă muntoasă înţesată de rezervaţii şi parcuri naţionale, cu staţiuni montane şi balneare şi cu acces la fluviul Dunărea, într-o zonă deosebită a curgerii acestuia, viitorul mare judeţ ar avea argumente extrem de bune în absorbţia de fonduri structurale, mai ales ca porneşte cu un PIB extrem de bun, aproape 9 miliarde de euro. În aceeaşi ordine de idei, deputatul gorjean mai menţionează că „în ceea ce priveşte economia, Gorjul, Hunedoara şi Alba au fost categorizate, conform Programului Operaţional Regional 2007-2013, drept zone aflate în proces de restructurare după prăbuşirea activităţilor miniere, fiind judeţe perfect compatibile ca obiective în creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă spre zona industrială, spre deosebire de un judeţ precum Oltul, cu care Gorjul nu prea are nimic în comun, care a reuşit să-şi redirecţioneze angajaţii, rămaşi fără locuri de muncă după închiderea unor puncte industriale, către activităţi agricole, datorită potenţialului mare în acest sens”. Prin prisma acestui context, Surupăceanu este de părere că „judeţul Gorj s-ar plia mult mai bine pe o structură care să favorizeze turismul şi industria, aşa cum am propus-o eu, împreună cu Hundeoara, Alba şi Caraş-Severin”.